Publicat pe

Cum am făcut Praf…

de Florin Purluca

Romanul Praf este o poveste care a început cu o poveste. Evident, una mai mică decât romanul.

Tabloul general a prins contur prin iulie 2015, când una dintre revistele autohtone de science-fiction anunța un concurs lunar de proză scurtă. M-am decis să particip și, în felul acesta, a apărut povestirea Praf, care a prins și primul loc pe podium.

A fost o surpriză plăcută și m-am gândit că ideea era suficient de interesantă încât să-mi încerc norocul și dincolo de graniță. Motiv pentru care până în septembrie a fost gata și traducerea povestirii în limba engleză. Desigur că au urmat câteva luni grele de așteptare, la capătul cărora am primit confirmarea: povestirea a fost acceptată și urma să apară în revista britanică The Singularity, pe hârtie și în format electronic, pe platforma Amazon, unde mai poate fi găsită și acum. Dar ceea ce a surprins cu adevărat a fost decizia editorului de a folosi drept inspirație pentru ilustrația copertei subiectul povestirii Praf.

În luna martie 2016, numărul 3 al publicației The Singularity a văzut lumina tiparului și atunci am decis că în subiectul prozei există potențial pentru mai mult decât o singură povestire.

Nici n-a fost de mirare că în decembrie, odată cu primii fulgi de zăpadă – slavă Domnului!, n-au fost de cenușă… –  prima versiune a romanului era deja gata.

Ca și cum lucrurile ar fi fost predestinate, după ce am pus punct după ultimul cuvânt din manuscris, mi-am spus că merit o mică pauză. Mi-am accesat contul de Facebook și prima postare pe care am văzut-o a fost anunțul editurii Pavcon, care oferea autorilor români o platformă fantastică de publicat cărți, în Colecția Science-Fiction. Lucrurile nu se întâmplă pur și simplu; toate au un rost și, probabil, ceva, acolo, a făcut în așa fel încât angrenajul să se sincronizeze perfect. Imediat după acceptarea pentru publicare au urmat etapele firești care despart primul draft de lumina tiparului. Și, în februarie 2017, în cadrul evenimentului Maratonul Autorilor, organizat de editura Pavcon la hotel Cișmigiu din București, a avut loc lansarea oficială a romanului Praf.

E un lucru minunat să-ți poți vedea creația adusă la forma finală. E ca și cum ai da viață unui suflet, doar că lucrurile evoluează mult mai rapid. Maturitatea e la numai câțiva pași depărtare. Sau, mă rog, la numai câteva capitole distanță. O plimbare la capătul căreia ai pus pe picioare o lume, fie ea și numai fictivă. O lume care va prinde viață atunci când două coperte se vor fi deschis.

O carte vie e cea care te face să te bucuri și mai mult de realitatea care te înconjoară, care te face să o prețuiești ca pe un dar divin. Ei bine, manuscrisul Praf m-a făcut să mă simt recunoscător. Nici n-are importanță față de ce anume. Lucrurile personale ar trebui să rămână întocmai. Nu poți să ceri cuiva să-ți spună ce simte cu adevărat sau în totalitate. Nu pentru că nu ar fi drept, ci mai mult pentru că genul acesta de sinceritate este rezervată exclusiv copiilor. Doar ei știu să mai verbalizeze sinceritatea, în cea mai pură formă a ei.

Însă ceea ce am să-ți cer este să deschizi copertele, să guști cuvintele cu sufletul și să te lași purtat de val. Vreau să te invit să simți ce am simțit eu atunci când am scris această carte. E un dar mic pe care vreau să ți-l ofer, dar vine dintr-o inimă mare. Inima unui copil pierdut într-o lume a cenușii.

Despre roman s-a spus că este unul trist, dur sau chiar crud. Dar, lăsând la o parte cadrul științifico-fantastic, putem să spunem că avem o scriere despre oameni, viață, speranță și, nu în ultimul rând, despre trăirile lumești. Fie ele bune sau mai puțin bune. Sunt lucruri care s-au întâmplat, se întâmplă sau se vor întâmpla în viitor. Ori poate că nu se vor întâmpla niciodată; nu putem ști asta cu precizie, dar nimic nu ne poate opri să visăm. E dreptul nostru, al tuturor. Nu doar al scriitorului.

Da, dragă cititorule, este dreptul tău să visezi. Motiv pentru care te invit să descoperi imaginea plină de cenușă a unei lumi care se pregătește să închidă ciclul vieții. Dar am putea noi, oamenii, să ne lăsăm planeta să moară?…

Cartea Praf poate fi comandată de aici: http://pavcon.ro/product_info.php?cPath=1_7&products_id=46

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.